duminică, 4 septembrie 2016

LA MINE-N GAND O NOAPTE AI UITAT


 
Orice vis poate deveni realitate dacă crezi în el şi nu te dai bătut până nu-l vezi realizat. Aşadar, orice luptător, e un învingător, iată dacă vrei să reuşeşti în viaţă trebuie să-ţi întocmeşti şi să urmezi o „tactică iscusită, de război” , cu care ai putea să ţii piept celor mai mari uragane din viaţa ta. 
 

Pasul 1: Să ai o atitudine critică faţă de propria persoană 

Ai multe vise şi cam majoritatea nu-şi pot găsi împlinirea ? E cazul să cauţi vinovatul şi primul pas ar fi să-ţi pui întrebarea: „dar ce am făcut eu, pentru ca visele mele să devină reale ?”. Ai luptat suficient pentru ele ? Ai depus efortul cuvenit sau nu ? Nu te descuraja dacă vezi că nimic nu-ţi merge ca pe roate. Fă orice mişcare, cât de mică n-ar fi, pentru a-i veni în întâmpinare visului tău şi nu sta cu mânile în buzunar, că norocul din cer nu o să-ţi pice. Nu fi pasiv, nu te aştepta să câştigi la loto fără a-ţi fi cumpărat un tichet, nu te aştepta să-ţi întâlneşti marea dragoste, stând închis între patru pereţi. Fără luptă, nu există victorie, tot aşa cum fără iniţiativă, efort şi voinţă, nu obţii nimic în viaţă. 

 
Pasul 2: Să ai în faţă doar ceea ce ţi-ai pus în plan 

Ca să-ţi vezi visul cu ochii, e necesar să crezi în puterea lui de realizare, să-ţi notezi toate căile lui de realizare, inclusiv şi cele mai absurde. Trebuie să crezi în minuni şi să te aştepţi la ce e mai bun din partea lor. 

Pasul 3: Ai încredere în forţele proprii 

Analizează toate căile de atac şi alege calea optimă pentru realizarea propriilor vise. Stabileşte un plan şi urmează-l cu fidelitate, până la apariţia primelor semne îmbucurătoare. 

Pasul 4: Sacrifică-te dacă e nevoie! 

Fii gata de jertfe. Nu te aştepta să ţi se culce norocul la picioare. Conştientizează că orice lucru important în viaţă, cere o jertfă, fie că e vorba de timp liber, distracţii cu prietenii, seri romantice, reuniuni de familie, orice . 
Pasul 5: Bucură-te de victorii şi învaţă din ratări! 

Dacă ajungi să-ţi vezi visul realizat, bucură-te de el aşa cum se cuvine, iar dacă dorinţa ta s-a dovedit a fi doar o iluzie, îngroap-o în uitare şi nu-ţi mai aminti de ea. Viaţa e prea scurtă ca s-o trăieşti cu regrete, dezamăgiri şi înfrângeri. Vei vedea, în scurt timp, alte vise îţi vor face cu ochiul şi poate printre ele se va găsi măcar unul cu noroc. 
Cristina Popa-Orice vis are dreptul la viata. 


 

La mine-n gând o noapte ai uitat 
Când ruginiul toamnei destrămate 
A răvășit destinu-mi deghizat 
În primăveri și ierni imaculate 

Bat clopote de lut.Ce-a mai rămas? 
Cine-o fi vrut să bat-a despărțire? 
Eu chiar n-am vrut s-ascult pământul ars 
Cerșind ce am crezut c-a fost iubire 

Haotic jurământ ai încrustat 
Pe adormite frunze de petunii 
Simțeai cum ard și brusc m-ai înghețat 
Într-un cristal râvnit de toți nebunii 
 
Cât de sărac e timpul ce-l mai am… 
Bogată-i depărtarea că te are… 
Prezentul pare-a fi ultimul gram 
Din mierea care-ai fost. Acum, eşti sare. 

Da, tu... același tu pe care-l ştiu. 
Orbecăind prin ce-a rămas din mine 
Mă-ntrebi: unu plus unu... fac... ?... nu știu, 
Căci totu-n jur mă are doar pe mine. 

Spui că fac doi căci doi am fost... chiar crezi 
Că poți s-aduni și dragostea-mi pierdută ? 
Atunci de ce rămas-au ochii-ți verzi 
O ecuație cu o necunoscută...? 
[ HerciuMarinel]
 

 

Inceputuri de lume … ma joc in liniste cu un sarut pe obrazul tau si pe buzele tale se trezeste abia soptit numele meu … Iar eu te privesc in noaptea cu adieri inmiresmate, iti trec degtele prin par, te mangai duios, si veghindu-ti visele, simt ca ma risipesc in tine … Apoi adorm imbratisata de soaptele discrete ale noptii, care pune stapanire peste gandurile si visele noastre … Aici stiu doar ca esti al meu … stiu doar ca sunt a ta … si cu toate ca stiu atat de putin, ma simt atat de fericita, atat de sigura … aici te am langa mine, acum, si nimic altceva nu mai conteaza … aici nu imi este dor, pentru ca de aici nu ai fost plecat niciodata … aici in imperiul noptii visele incep sa curga, dorintele capata contur, timpul isi pierde dimensiunea in nepasarea noastra … , Lorena'blog 

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu