SFANTUL NICOLAE
"Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor." (din Tropar)
Viaţa celui intre sfinti Parintelui nostru Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei, facatorul de minuni (6 decembrie)
Sfântul Nicolae s-a născut cândva la începutul mileniului, în sudul Turciei de astăzi, într-o familie de creştini bogaţi, însă părinţii săi au murit într-o epidemie când el era încă un copil. Nicolae şi-a dedicat de atunci întreaga avuţie ajutorării oamenilor săraci, bolnavi şi suferinzi, devenind cunoscut în toată lumea ca un adevărat pansament pentru sufletele celor în nevoie şi ca un protector al copiilor. În perioada Imperiului Roman, creştinii erau persecutaţi, aşa că Sfântul Nicolae a fost întemniţat din cauza credinţei lui, murind pe 6 decembrie 343.
Ziua morţii lui a devenit ziua Sfântului Nicolae, moment în care sunt sărbătorite atât faptele lui de sfânt, cât şi poveştile ce au dus la naşterea legendei lui Moş Nicolae.
Una dintre legende spune că trei surori, fete sărmane, nu se puteau căsători din cauza situaţiei financiare dificile şi de aceea tatăl lor voia să le vândă.
Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea maritişului, Nicolae, care era episcop, a lăsat noaptea, la ușa casei lor, un săculeţ cu aur.
Situaţia s-a repetat şi în cazul surorii mijlocii, astfel că, atunci când i-a venit vremea şi fetei mici, tatăl s-a hotărat ca în noaptea dinaintea nunţii să stea de pază şi l-a văzut pe Sfântul Nicolae cum a urcat pe acoperisul casei și a aruncat pe horn un săculeţ care a căzut într-o şosetă care era pusă la uscat.
De aici a apărut obiceiul aşezării şosetuţelor sau a ghetuţelor în noaptea de Moş Nicolae. Cardinalul l-a rugat pe nobil să păstreze secretul, însă acesta nu a facut-o, şi de atunci fiecare sărac care primea ceva, îi mulţumea lui Nicolae.
Cei trei săculeţi de aur făcuţi cadou fetelor au devenit simbolul Sfântului Nicolae, sub forma a trei bile de aur.
Sfântul Nicolae a ştiut, însă, că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.
Moş Nicolae ne-a lăsat o comoară mult mai de preţ, o comoară spirituală: aceea a bucuriei de a dărui, de a-i face mai fericiţi pe cei mai putini norocoşi în deţinerea de lucruri materiale efemere.
Pe acest mare făcător de minuni îl ştie Răsăritul şi Apusul, şi toţi creştinii cunoasc nenumăratele lui minuni. Deci, să se slăvească printr-însul Dumnezeu Cel Unul în Treime lăudat: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfînt, Căruia se cuvine laudă în veci. Amin.
Măcar pentru o zi, pentru o seară minunată, să reînviem legenda Sfântului Nicolae, să ne pregătim de Sărbătoarea Naşterii Domnului…
A venit mosul trimis de voi,ati fost cadourile mele cele mai indragite,am vrut sa fiu alaturi de voi intr-o zi asa de importanta si sa ma bucur de bucuriile voastre.Pupici cu drag.
LA MULTI ANI,TUTUROR CELOR CE POARTA NUMELE SF.IERARH,NICOLAE,SANATATE SI FERICIRE!!!
"Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor." (din Tropar)
Viaţa celui intre sfinti Parintelui nostru Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei, facatorul de minuni (6 decembrie)
Sfântul Nicolae s-a născut cândva la începutul mileniului, în sudul Turciei de astăzi, într-o familie de creştini bogaţi, însă părinţii săi au murit într-o epidemie când el era încă un copil. Nicolae şi-a dedicat de atunci întreaga avuţie ajutorării oamenilor săraci, bolnavi şi suferinzi, devenind cunoscut în toată lumea ca un adevărat pansament pentru sufletele celor în nevoie şi ca un protector al copiilor. În perioada Imperiului Roman, creştinii erau persecutaţi, aşa că Sfântul Nicolae a fost întemniţat din cauza credinţei lui, murind pe 6 decembrie 343.
Ziua morţii lui a devenit ziua Sfântului Nicolae, moment în care sunt sărbătorite atât faptele lui de sfânt, cât şi poveştile ce au dus la naşterea legendei lui Moş Nicolae.
Una dintre legende spune că trei surori, fete sărmane, nu se puteau căsători din cauza situaţiei financiare dificile şi de aceea tatăl lor voia să le vândă.
Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea maritişului, Nicolae, care era episcop, a lăsat noaptea, la ușa casei lor, un săculeţ cu aur.
Situaţia s-a repetat şi în cazul surorii mijlocii, astfel că, atunci când i-a venit vremea şi fetei mici, tatăl s-a hotărat ca în noaptea dinaintea nunţii să stea de pază şi l-a văzut pe Sfântul Nicolae cum a urcat pe acoperisul casei și a aruncat pe horn un săculeţ care a căzut într-o şosetă care era pusă la uscat.
De aici a apărut obiceiul aşezării şosetuţelor sau a ghetuţelor în noaptea de Moş Nicolae. Cardinalul l-a rugat pe nobil să păstreze secretul, însă acesta nu a facut-o, şi de atunci fiecare sărac care primea ceva, îi mulţumea lui Nicolae.
Cei trei săculeţi de aur făcuţi cadou fetelor au devenit simbolul Sfântului Nicolae, sub forma a trei bile de aur.
Sfântul Nicolae a ştiut, însă, că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.
Moş Nicolae ne-a lăsat o comoară mult mai de preţ, o comoară spirituală: aceea a bucuriei de a dărui, de a-i face mai fericiţi pe cei mai putini norocoşi în deţinerea de lucruri materiale efemere.
Pe acest mare făcător de minuni îl ştie Răsăritul şi Apusul, şi toţi creştinii cunoasc nenumăratele lui minuni. Deci, să se slăvească printr-însul Dumnezeu Cel Unul în Treime lăudat: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfînt, Căruia se cuvine laudă în veci. Amin.
Măcar pentru o zi, pentru o seară minunată, să reînviem legenda Sfântului Nicolae, să ne pregătim de Sărbătoarea Naşterii Domnului…
A venit mosul trimis de voi,ati fost cadourile mele cele mai indragite,am vrut sa fiu alaturi de voi intr-o zi asa de importanta si sa ma bucur de bucuriile voastre.Pupici cu drag.
LA MULTI ANI,TUTUROR CELOR CE POARTA NUMELE SF.IERARH,NICOLAE,SANATATE SI FERICIRE!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu